|
|
 |
 |
|
| Epoca bronzului in sud-vestul Olteniei. Cultura Garla Mare
|
|
Cultura Zuto Brdo - Garla Mare isi are numele dupa primele descoperiri din Serbia si Romania. S-a format pe baza unor elemente venite din zona maghiara a Dunarii cu aporturi ale culturii Vatina din Serbia. Purtatorii acestei culturi s-au asezat doar pe malurile Dunarii si baltile apropiate acesteia, ocupand un spatiu situat intre Belgrad si Corabia. Se dezvolta in intervalul 1600 – 1150 a. Chr.
Populatia acestei culturi traia in asezari destul de mari. Acest lucru este sugerat de necropole, unele din acestea in mare masura fiind distruse. Datorita studiilor antropologice se cunoaste faptul ca indivizii acestei culturi aveau o talie în jur de 1,50 m iar media de viata era de 50 de ani. Mortalitatea infantila si juvenila era destul de mare.
Aceasta cultura era cunoscuta in special prin necropolele sale. Acestea se situau pe dune de nisip de aceea era greu de sesizat forma gropilor. Indivizii erau incinerati, resturile crematiei erau depuse în vase mari numite urne funerare iar langa acestea erau puse alte tipuri de vase, cu hrana si lichide. Exista morminte cu pana la patru urne iar studiile antropologice au aratat ca este vorba de patru morti, in unele cazuri cu varste diferite.
Desi cunoscute mai tarziu, asezarile culturii Zuto Brdo - Garla Mare ofera unele informatii despre ocupatiile populatiei respective. Primele asezari au fost cercetate la Ostrovul Mare – Colonie, Ostrovul Corbului – Botul Cliuciului, Izvoarele – km fluvial 857, Garla Mare – Insula in jud. Mehedinti si Ghidici – Balta Tarova, Carna – Rampa si Nasta în jud. Dolj. Daca locuintele din majoritatea asezarilor erau destul de mici, cele din insula Garla Mare aveau dimensiuni de circa 9,30 x 5,75 m.
Ocupatiile purtatorilor culturii Zuto Brdo - Garla Mare erau diversificate astfel incat sa le asigure subzistenta. Uneltele descoperite sugereaza ca se ocupau cu torsul, tesutul, agricultura, cresterea animalelor si vanatoarea. Locuind in apropierea Dunarii, acestia se ocupau si cu pescuitul iar ca sursa suplimentara de hrana consumau scoici si melci.
Ceramica era principlul element de cultura materiala al acestei populatii. Repertoriul formelor ceramice este foarte variat si decorat cu multa maiestrie. Numarul motivelor decorative este relativ redus dar acestea sunt combinate cu atata maiestrie incat nu exista doua vase identice.
Plastica acestei culturi este unica în cadrul epocii bronzului. Exista o plastica antropomorfa si una zoomorfa. Plastica antropomorfa reda, aproape exclusiv, personaje feminine. Plastica zoomorfa reda animale si pasari cunoscute în mediul lor de viata iar in unele situatii, animale fantastice.
Exista unele piese de forma deosebita numite „Brotlaibidole“ – idoli in forma de paine, care se întâlnesc pe un spatiu mare din Europa: Italia, Austria, Germania, Cehia, Slovacia, Ungaria, Serbia si Romania. Au fost considerate pe rand: peceti pentru ambra, piese pentru decorarea ceramicii, talismane, piese rituale. Mai nou se considera a fi obiecte ce reprezinta niste semne mnemotice, un fel de „scrisori“ care puteau fi „citite“ doar de cei initiati in transmiterea vestilor.
Zuto Brdo - Garla Mare este singura cultura a epocii bronzului in care se intalnesc topoare miniaturale din lut. Descoperite atat in necropole cat si in asezari, inca nu poate fi explicata semnificatia si utilitatea lor.
|
|
 |
|
|
